Revizitare: The Division 2 – atuul jocului Ubisoft

Browse By

Un prim episod al unei serii intitulate „Revizitare”, unde mă întorc la unele jocuri și pe care încerc să le privesc cu alți ochi. Primul este The Division 2.

Țin minte perfect sentimentul de entuziasm și uimire al momentului în care am văzut pentru prima oară trailerul pentru The Division. Arăta fantastic, atmosfera era uimitoare și gameplay-ul impresionant. Din păcate, jocul a suferit un downgrade considerabil la lansare, însă eu nu l-am încercat deoarece nu aveam la acel moment un PC suficient de performant pentru a-l rula.

Fast Forward ceva timp, am jucat The Division și mi-a plăcut. Nu a fost experiența de gaming pe care o visam din acel trailer, însă a fost ok. Fast Forward din nou și vine The Division 2. Pe acesta am avut ocazia să-l joc de la început. Și, în opinia mea, a fost ceva mai bun deși locația Washington DC nu mi-a plăcut la fel de mult ca New York. Deh, slăbiciuni pentru Big Apple.

Am terminat povestea și apoi m-am oprit. Din nou, un joc OK cu niște minusuri ciudate și cu o poveste slăbuță. Am uitat de el până recent. Și m-am gândit să cumpăr expansionul The Warlords of New York. Aveam o pauză de jocuri și mi s-a făcut poftă pentru el modul multiplayer al Watch Dogs Online. Numai bine, am și revenit la New York.

Totuși, de data aceasta ceva era diferit. Nu m-am grăbit să trec prin poveste, nu aveam un deadline pentru review și am luat-o la pas prin acest expansion.

Pentru că nu mă jucam pentru a atinge un anumit obiectiv mi-am permis să mă bucur de împrejurimi, de grafică și de locații. De multe ori am ales să merg, nu să alerg prin diferitele scene pe care jocul ni le scoate în față.

Cu această ocazie am putut să descopăr și să realizez cât de multă atenție la detalii a fost acordată pentru a face această lume virtuală reală, cu o atmosferă dezolantă, post-apocaliptică.

Vedem clădiri distruse, părăsite, drumuri bombardate, mașini incendiate, stricate. Vedem colțuri de natură care invadează lumea urbană construită de om. Putem observa în unele momente și animale sălbatice care-și recuperează teritoriul pierdut.

Asta nu este ceva nou în expansionul Warlords of New York, ci aceste elemente au fost prezente și în primul și în al doilea joc. Doar că acum mi-am permis să nu mă grăbesc și să mă bucur de aceste scene. Cum e vorba aia, stop and smell the flowers. În cazul de față, stop și admiră peisajul și felul în care New York-ul s-a schimbat după o pandemie și alte catastrofe naturale.

Cu această ocazie am putut aprecia și mai mult engine-ul grafic Snowdrop și munca depusă de programatori, graficieni pentru a ilustra atât de frumos lumea pierdută a New York-ului și Washington-ului.

E impresionant să vezi cum razele soarelui străbat frunzele copacilor, cum lumina se reflectă în bălți, cum arată ploaia și ceața. Iar același loc poate părea diferit noaptea față de cum arată în lumina soarelui.

Un alt lucru pe care mi l-a permis această explorare la pas a fost să fiu atent la acele mesaje vocale presărate prin lumea virtuală. Astfel am putut afla mai multe detalii despre situația actuală sau din trecut a unei anumite zone, mai multe informații despre un personaj sau misiune.

Când joc pentru prima oară sunt nerăbdător să duc misiunile mai repede la capăt, să obțin loot mai bun și să progresez mai repede, iar astfel de elemente sunt uitate sau ignorate.

Gunplay-ul este la fel de fun cum mi-l aminteam, iar designul nivelurilor la fel de creativ și inteligent făcut, însă misiunile la fel de plictisitoare. Dacă mă întrebi care este povestea din spatele expansionului pot să-ți zic doar că trebuia să prind un anumit individ rău. În rest, nu prea a rămas nimic cu mine, ceea ce e păcat. Și mi-aș dori să se pună mai mult accent pe poveste, scene cinematice în viitor. Știu că un The Divison 3 este departe, dar poate în conținutul pe care-l vor adăuga în 2021 pentru The Divison 2 vor face asta.

Un alt lucru pe care l-am făcut acum a fost să joc cu subtitrările activate și în limba română. Credeam că nu o să-mi placă, dar m-am înșelat și m-am bucurat să văd o bucată de „românism” introdus în acest joc. Traducerile sunt bine adaptate, deci nu o să vezi expresii marca Irina Margareta Nistor, iar câteodată pot fi și amuzante.

Îmi măsură ce timpul îmi va permite voi încerca să fac în mod constant astfel de episoade.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *